De astazi
vreau sa-mi dau voie sa simt. Sa nu mai planific, sa analizez, sa fac scenarii
peste scenarii si simulari peste simulari. Sa iau viata asa cum vine, sa o las
a curga, sa simt semnele, sa dau voie destinului sa mi se intample.
Am trait
toasta viata mea de pana acum calculand, analizand si am uitat sa ma las sa
traiesc cu adevarat. Si am ajuns un om nefericit desi aparent nu as avea
motive. Pentru ca, pentru majoritatea oamenilor, fericirea consta in lucruri
profund materiale. Te consideri fericit cand te raportezi la ceilalti si iti
reiese ca tu posezi o casa frumoasa, o masina luxoasa, ai o pozitie sociala de
invidat si multi, multi bani cu care poti cumpara aproape orice.
Insa cand
stai tu cu tine, tu cu gandurile tale, iti strangi genunchii la piept , strangi
bine ochii, te desprinzi de material si
iti propui sa fii 100% sincer cu tine, ce vezi ? Ce ti-ai dori ? Care ar fi cu
adevarat lucrurile de care ai avea nevoie ca sa te simti fericit, implinit, sa
respiri profund, sa-ti simti sufletul ca pe un ghem de caldura, corpul usor si
relaxat, mintea impacata, gandurile vibrante ? Nu cumva doar de iubire ? De
omul tau, de jumatatea ta in care te oglindesti, cu care te confunzi ? De
mainile lui pe tine, de ochii lui in ochii tai, de mirosul pe care l-ai
recunoaste nu doar in lumea asta ci in orice alt timp si galaxie ?
Nu ai lasa
tot materialul din lume doar ca sa fii cu el, ca sa poti simti in fiecare zi a
vietii tale ca intreg poti fi doar daca ti-ai gasit jumatatea ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu